departe poezie octavian goga
Reclamă

Vezi luna-n cingătoarea
Aprinsei bolţi albastre,
Argintul ei tiveşte
Şi pragul casei noastre.

Şi uite-n clipa asta
Eu nu ştiu ce mă-ndeamnă
Să simt întreg amarul
Acestei nopţi de toamnă.

Dar parcă plâng copacii
Din frunzele lor moarte,
Şi parc-aud un cântec
Cum tremură departe.

Aievea simt în suflet
Cum jalea lui m-apasă –
Aş vrea să fiu acum
În sat la noi acasă

S-ascult cântarea blândă
Cum picură domoală
Şi capul greu de gânduri
Să-l culc la mama în poală,

Reclama

Ea, biata, să-mi sărute
Șuvițele pe frunte.
Norocul să mi-l vadă.
În firele cărunte.

Citește și : IUBIREA-I CEA MAI MARE – IURIE HEMEI

Încetișor la sânu-i
Obrajii să-mi îngroape,
Și lacrima nădejdii
Să-i tremure în ploape

Și lacrima nădejdii
Pe fruntea mea să cadă:
Un picur de văpaie
Pe un bulgăr de zăpadă.

Poezie : Departe
Autor : Octavian Goga

Citește și :  Focul Negru : Gelu Naum
Reclama