Să mă nasc a vrut destinul – Andreea Văduva

0
12
Poezie, poezii, Andreea Văduva, Să mă nasc a vrut destinul,
Reclamă

Să mă nasc a vrut destinul,
Viaţa? Să fiu luptător,
Iar prin labirintul sorţii.
Să mă plimb în cărucior.

Să învăţ din toate-acestea,
Zâmbitor, să dau din roţi,
Fiindcă Dumnezeu Făcut-a,
Lumea asta pentru toţi.

Deşi alţii au picioare,
Să se ducă-n lung şi-n lat,
Fiecare om ascunde,
O grijă ori un oftat.

Omul cu banii-grămadă,
Muşcă din singurătăţi,
Chiar dacă masa lui geme,
De luxuri şi bunătăţi.

Omul cu boala în oase,
Aleargă, trist după leac,
Dar… zadarnic el aleargă,
Zilele-i sunt puse-n sac.

Reclama

Omul care n-are pâine,
Trudeşte precum asinul,
Are sănătatea-n trup,
Dar îl doare prea-puţinul.

Fiecare-avem pe suflet,
“Bube” care mai de care,
Unii că nu pot păşii,
Alţii, că nu au avioane.

Reclama