Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
Aș pleca nebun pe mare.
Cu un sac întreg de lut
Și-o spinare de nuiele
Să te fac de la-nceput
Cu puterea mâinii mele.
Lucru lung si monoton
Să te înviez, femeie,
Eu, bolnav Hyperion
Hai și umblă, Galatee !
Dacă tu ai dispărea
Fi-ți-ar moartea numai viață
Dulcea mea, amara mea
Aș pleca în tări de gheață.
Să te fac din țurțuri reci
Să te-mbrac în promoroacă
Și apoi să poți să pleci
Ori și unde o să-ţi placă…
De-ai cădea într-adevăr
În momentul marii fîngeri
Aș veni la tine-n cer
Să te recompun din îngeri.
Și pe urmă aș pleca
Umilit si iluzoriu
Unde este casa mea
O mansarda-n purgatoriu.
Dacă tu ai dispărea
Și din râsu-mi si din plânsu-mi
Te-aș găsi în sinea mea
Te-aș zidi din mine însumi
Adrian Păunescu
