Planetele sistemului solar

0
101
planetele
Reclamădemax.ro

Planetele sunt cele mai mari corpuri cereşti din sistemul solar. Jupiter este de 11 ori mai mare şi de 318 ori mai grea decât Pământul. Acesta la rândul lui, este puţin mai mare decât Venus și de 2,5 ori mai mare decât Mercur, dar are cam aceiași mărime ca Marte.

Pluton este puţin mai mică decât Luna. Distanţele dintre planete nu sunt reprezentate la scară: distanţa dintre Pământ şi Soare este de cca 150 de milioane km, iar Jupiter este de cinci ori mai departe de Soare decât Pământul.

Pământul este de 109 ori mai mic în diametru decât soarele iar Pluton este de 40 de ori mai departe de Soare decât Pământul. Planeta Mercur este mai mică decât Ganimede – satelitul lui Jupiter, şi decât Titan – satelitul lui Saturn, in ciuda faptului că este o planetă.

Ce este o planetă?

Pluton a fost considerată o planetă, încă de la descoperirea ei, în anul 1930.
Însă în anul 2006, cuvântul ” planetă ” a fost redefinit în baza a trei indicii clare:
– primul – se va roti în jurul unei stele, ea nefiind o stea sau un satelit;
– al doilea – are o forma aproximativ sferică;
– al treilea – în faza de dezvoltare a sistemului solar, ea trebuia să îndepărteze din vecinătatea orbitei sale orice alt material cosmic;
Din moment ce Pluton nu îndeplineşte aceste condiţii, el se clasifică drept planetă pitică, la fel ca Eris şi Ceres.

Planetele Telurice

Planetele Telurice sunt corpuri cerești stâncoase, toate având atmosfere diferite.
Planetele telurice sunt : – Mercur; Venus; Pământ și Marte, aceste planete pot fi distinse cu claritate datorită dimensiunilor mari ale acestora și a distanțelor față de soare.
Dintre toate aceste planete telurice, doar pământul indeplinește condiții de viață.

Citește și :  Bananierul

Planetele Gazoase

Planetele gazoase sunt : – Jupiter; Saturn; Uranus și Neptun, aceste planete sunt corpuri cerești uriase, formate din gaze care au mai multi sateliți.
Atmosfera planetelor gazoase constă în mare parte din hidrogen şi heliu, dar şi din cantităţi mici de metan, amoniac, sulf, apă şi alte substanţe.

În adâncul acestor planete gazul este lichefiat din cauza presiunii enorme pe care o exercită straturile superioare.
Planete gazoase uriaşe pot fi distinse cu usurință față de cele patru planete telurice, ele au nuclee solide relativ mici, atmosfere dense și multi sateliți.

Reclama

Toate planetele gazoase sunt înconjurate de sisteme de inele, însă inelul planetei Saturn este cel mai mare și mai spectaculos.
Numeroasele inele sunt alcătuite din praf, cristale de gheaţă, fragmente de gheaţă și roci, probabil sunt rămăşiţele unor comete, asteroizi sau sateliţi.
Unele dintre inele au luat naştere datorită forţelor gravitaţionale ale sateliţilor lui Saturn sau ale unor asteroizi, dar multe dintre ele nu au încă o explicație.

Citește și: Primele femei Românce aviatoare

Substraturile lichide ale planetelor Uranus şi Neptun au o manta ca de gheaţă. In adâncul planetelor Saturn şi Jupiter, presiunea este de un milion de ori mai mare decât cea de la suprafaţă. Hidrogenul din această zonă este similar unui material conductor.
Se presupune că toate planetele gazoase au un centru solid.

Planeta Marte

Distanţa dintre Marte şi Soare este de 1,5 ori mai mare decât cea dintre Pământ şi Soare, fiind nevoie de 687 de zile pământeşti pentru ca Marte să efectueze o rotaţie completă.

Deși suprafață planetei Marte este de două ori mai mică decât suprafață Terrei, cele două planete sunt foarte asemenătoare, încă nu se știe exact dacă a existat sau există viață pe Marte.

Citește și :  Smochinul Mediteranean

Atmosfera planetei Marte este mai rarefiată decât cea a pământului, iar suprafața seamănă cu cea a pământului, dar nu are apă lichidă.

Asteroizii și Cometele

Asteroizii și Cometele sunt rămășițe care rătăcesc prin spațiu și se rotesc printre planete. Aceste rămășițe provin din urma formării sistemului solar și sunt alcătuite din materiale care nu au fuzionat la crearea planetelor.

Asteroizii și Cometele nu pot fi tot timpul distinse, deoarece există și alte corpuri cereşti care au proprietăţi similare. Asteroizii se clasifică după tipul spectrului: -ei sunt carbonici (75% dintre asteroizii cunoscuţi), sau compuşi din silicaţi (17%), fie metalici (8%).

Cometele sunt corpuri formate din praf și roci legate prin gheaţă, care pot avea lungimi de câţiva kilometri. 

Dacă o cometă pătrunde în interiorul sistemului solar, Soarele o încălzeşte cauzând evaporarea unei cantităţi de materie din corpul ei în consecinţă, se formează o atmosferă alungită, numită „coadă”.

Unele comete aflate în vecinătatea Soarelui dezvoltă o coadă specifică doar lor.
Din cauza presiunii exercitate de radiaţia luminii solare asupra particulelor de gaz şi de praf, acestea sunt împinse în exterior, astfel încât pe măsură ce se apropie de Soare, cometa pierde din ce în ce mai multă materie până la dezintegrarea completă.

Majoritatea cometelor se rotesc în jurul Soarelui pe orbite eliptice alungite.
O parte dintre ele își au originea în zona de spaţiu aflată în spatele planetelor gazoase. 
În acea regiune există un număr mare de corpuri cereşti alcătuite din gheaţă şi roci.

Alte comete se formează la marginea sistemului solar, unde câmpul gravitational al Soarelui dispare şi apare spaţiul liber între stele. Chiar și luminii îi sunt necesari unul sau doi ani pentru a ajunge aici.

Citește și :  Îngrijirea plantelor de apartament

Se presupune că aceste corpuri formează norul Oort din jurul sistemului solar.
Majoritatea asteroizilor se rotesc în jurul Soarelui printre planetele Marte şi Jupiter, formând Centura de asteroizi.

Sateliții

Asemenea sistemelor planetare de dimensiuni mici, numeroşi sateliţi, de forme şi mărimi diferite, orbitează în jurul planetelor gazoase. Până acum au fost descoperiţi peste 150 de astfel de sateliţi, cei mai mari fiind ai lui Jupiter: lo, Europa, Ganimede şi Calisto.

Suprafaţa lui Calisto este acoperită de gheaţă, iar cea a lui lo de sulf, acesta fiind un corp ceresc activ din punct de vedere vulcanic. Cu un diametru de cea 5 260 km, Ganimede este cel mai mare satelit din sistemul solar, Calisto fiind satelitul cu cele mai multe cratere de impact.

Titan, cel mai important dintre sateliţii lui Saturn, este al doilea ca mărime din sistemul solar şi are o atmosferă densă de azot care se aseamănă cu cea a Pământului, dar cu o temperatură mult mai scăzută.

Suprafaţa satelitului lui Uranus, Miranda, este acoperită de canioane, iar satelitul lui Neptun, Triton, are o atmosferă rarefiată şi o temperatură de -238°C.

Lasă un răspuns