– Între pădure și sol există o strânsă interdependeță ; pădurea, alături de ceilalți factori care contribuie la formarea solului; climă, rocă, relief, vegetație ierbivoasă etc., determină procesul de evoluție a solului, iar acesta, prin însușirile pe care le are, furnizează hrana necesară arborilor.
Curiozități despre pădure
Arborii, cu ajutorul radăcinilor, aduc la suprafață substanțe minerale de la adâncimi mari, le introduc in procesele de nutriție si apoi le redau înapoi solului sub formă de frunziș căzut pe sol.
Înrădăcinarea arborilor din pădure depinde în mare măsură de însușirile solului. Astfel pe soluri sărace și uscate, sistemul radicelar al plantelor este mai dezvoltat, rădăcinile sunt mai lungi.
La un arbore pin de 25 ani, crescut pe dune nisipoase, lungimea sistemului radicelar s-a găsit a fi de 8,684 cm.
Pădurea în general are pretenții mai mici față de substanțele minerale din sol decât culturile agricole, dar nu este indiferentă față de ele.
Nutriția arborilor se face pe seama Bioxidului de Carbon din atmosferă și a apei împreună cu substanțele minerale din sol.
Citește și : Tradiții de nuntă prin lume
Prin arderea arborilor se poate constata că cenușa (deci substanțele minerale luate din sol) reprezintă cam 1-5% din greutatea ei uscată, restul fiind constituit din materie organică, în compoziția căreia intră mai ales Carbonul, Hidrogenul, Oxigenul și Azotul.
În cadrul circuitului biologic al elementelor nutritive din păduri, 70-90% din elementele minerale absorbite anual din sol revin acestuia (prin frunzișul căzut, conuri și rădăcini), asigurându-se alimentarea continuă a solului din păduri cu elemente nutritive ușor eliberabile în forme accesibile.
Curiozități despre sol
Apa din sol are un rol foarte important in nutriția plantelor atât ca agent dizolvant al substanțelor minerale, cât și ca mijloc de transport al acestora.
Nu toată apa din solul pădurii, poate fi folosită de arborii din pădure, ci numai o parte din ea, denumită apă accesibilă ( sau cedabilă plantelor ).
Apa necedabilă sau neaccesibilă plantelor este denumită și ” apă fiziologic moartă” sau “rezerva moartă a solului”.
Rădacinile arborilor , in cautarea apei in sol se pot dezvolta mult, având uneori creșteri de 5-20 mm pe zi. Capacitatea de a dezvolta sistemul radicelar, depinde în mare măsură de specia de arbori.
Aerul care se găsește in solul din pădure, influențează asupra pădurii in mod direct, prin crearea condițiilor pentru respirația rădăcinilor, precum și în mod indirect, prin influența pe care o are asupra proceselor din sol.
Aerul în sol se găseste in spațiile goale din sol. Aerul în sol se găsește in spațiile goale neumplute cu apă, precum și dizolvat în apă.
Rolul apei în sol
În afară de apa din precipitații precum și cea înfiltrată din stratul freatic, o mare importanță pentru viața plantelor o reprezintă și apa numită “roua subterană” sau “roua internă” ce se formează prin condensarea vaporilor.
S-a constatat că din cauza diferențelor de temperatură dintre diversele straturi de sol, se produc mișcări ale vaporilor de apă; vara are loc o mișcare de sus în jos, iarna de jos în sus, ziua de sus în jos iar noaptea de jos în sus.
În pădure, vara se produce condensarea vaporilor în stratul superficial de sol răcit în timpul nopții, acesta se umezește putând pune la dispoziția plantelor cantități apreciabile de apă.
Iarna la fel se produce o umezire a solului prin condensarea vaporilor veniti din straturile inferioare mai calde și mai umede.
Învelișul de zăpadă, mai ales când ea este afânată, fie chiar într-un strat subțire de 5-10cm, protejează solul împotriva înghețului, iar la o grosime a statului de zăpadă de peste 25cm, variațiile zilnice ale temperaturii aerului nu se mai resimt în sol.
Curiozități despre rădăcinile din sol
Temperatura solului înfluențează asupra respirației și creșterii rădăcinilor, precum și asupra asimilației substanțelor minerale.
Unele specii cum ar fi stejarul, fagul, frasinul, deși în timpul iernii pot suporta gerul de -25 grade Celsius până la -35 grade Celsius, totuși rădăcinile lor mai fine îngheață la o temperatură a solului de -13 grade Celsius până la -16 grade Celsius.
Creșterea rădăcinilor este activă în jurul temperaturii de +20 până la +30 grade Celsius; la temperaturi mai mici această creștere este încetinită, iar la temperaturi mai mari, este frânată sau oprită.
Rădăcinile din solul unei păduri, prin moartea lor îmbogățesc solul din pădure cu substanțe minerale care reprezintă, la hectar, 120-150 Kg Azot, 30-45 Kg Fosfor, 30-60 Kg Potasiu și 60-90 Kg Calciu.
